As fi vrut sa pun un titlu care sa contina “eye of the beholder”, da’ m-am razgandit. Ar fi fost ceva de genu’ “(cuvant) is in the eye of the beholder”, ar fi sunat tare pretentios, ar fi avut o vaga legatura cu subiectul, ce mai, jurnalism in toata regula! Numai ca nu aveam notiunea acelui (cuvant) nici macar in romana, deci am lasat-o asa…
Ceea ce urmeaza reprezinta, din punctul meu de vedere, basina Creatorului divin. Mai infiorator decat Privirea lui Carrie a lui Stephen king la balul de absolvire si mai scarbos decat gandurile unui octogenar pervers cu fetishuri cu minore. Este fix lucratura diavolului transpusa in lumea reala in forme perceptibile pentru noi,muritorii, pentru a ne dezvalui o parte din maretia fortelor raului.
1.
Intr-adevar! Am incercat sa debitez o mare filosofie care sa explice teama asta a mea, dar nu am niciuna! Este o frica lipsita de sens, intensa, inexplicabila! Nu se bazeaza pe niciun antecedent concret, fobia nu este legata doar de un anumit aspect legat de pasari, ea pur si simplu exista! Cea mai la indemana explicatie ar fi “Frate, vad pasari, fug!”. Dar asta stie oricine…Sa trecem la chestii pe care probabil nu le stie nimeni.
*suspans*
2.
Ei bine, da, am fobie de un personaj fictiv.(sa fie oare doar unul?) Ceva din aceasta Carmen trezeste in mine sentimentele copilului care verifica de 3 ori ce este sub pat si adoarme cu usa deschisa, iar daca se poate si cu lumina aprinsa. Desi nu-i mai stiu povestea duduii, ceva imi spune ca ea are o problema personala cu mine pe care are de gand sa o rezolve, si ca din clipa in clipa isi va scoate trandafirul foarte rosu din parul ei foarte negru si nevopsit (la dracu’!) si il va folosi pe post de bagheta magica pentru incantatiile ei demonice menite sa imi faca rau. Ceva mai inteligent, cu o interpretare a fobiei si chestii d-astea profunde, intalnim la urmatorul personaj de pe lista…
*suspans*
3.
Da, frate, mi-e frica de Betty Boop! Cine dracu’ stia asta despre mine? Dar nu este o frica pura, curata, clara, este patata cu dispret, ura si un cor pe mai multe voci ce incanteaza “asa nu!”. De ce? Pentru ca fetita asta este fix acel model oribil de proasta neindemanatica si usor vulgara(ca sa nu zic curva, nu-i frumos sa-i zici curva, ca daca ar fi fost ok sa-i zic curva, i-as fi zis curva, dar nu este deontologic, asa ca nu am s-o numesc CURVA!) care singura nu se descurca din niciun punct de vedere, insa datorita…vulgaritatii ei(ca am zis ca n-o fac curva) obtine ajutorul din stanga si din dreapta, din generozitatea prezentelor masculine din jur. Pe sistemu’ “a ajuns musca in varful lantului trofic”, simpatica noastra Betty obtine atentia celor din jur, fiind mai presus decat altele care chiar ar merita aprecierea celorlalti, dar deja nu mai au loc in peisaj. Da, ma refer si la personajul in sine, dar si latipologia ce imi vine in cap atunci cand o privesc. Frica vine din aspectu’ ei (este ORIBILA!!), iar dispretul din categoria pe care o reprezinta (pe care am zis ca nu le numesc curve).
Iar la final, nu am de spus decat atat. Welcome mister Bollinger, you’ve been…expected.
este fix “lucratura diavolului” pt.tine.Sa nu uitam ca fobia ca si placerea fiintei umane este subiectiva.Deci practic,diavolul mie nu imi transmite nimic prin pasari,Carmen si Betty Boop si nici noua,muritorii,ci doar tie…(ceea ce e si mai misto ca noi restul,putem sa radem…de tine).
La faza cu pasarile si cu Betty Boop nu comentez ca dracu’,doar si mie imi e frica de clovni si….(na ca personaj d’asta fictiv de care imi e frica nu am,dar inca nu e tarziu sa-l descopar).Carmen,in schimb,e geniala :X…si iti zic yo povestea: era si ea o muncitoare la fabrica de tutun care il vrajeste pe unu sa scape de inchisoare si la final se indragosteste de altul.De obicei este prezentata in filme ca tarfa orasului…insa,era o simpla muncitoare frumoasa si talentata care doar sucea barbatii….acum,ca ei se indragosteau de ea pe bune,asta era problema lor.Iti zic yo ca daca stai sa o descoperi toate fatadele personajului,o sa o iubesti!
Well, eu mi-o amintesc vag si mi-a ramas in cap aspectul ei de Betty Boop, cumva in mintea mea le asociez, insa Carmen are in minus dragalasenia aia sinistra de copil prost. Ca la orice chestie, nu imi amintesc chestia in sine ci efectul chestiei asupra mea,o sa-l mai vad o data si poate o tai de pe lista pe biata fata.:) Dar pe Betty Boop…NICIODATA!
Mărturiseşte, te-a speriat Hitchcock când erai mică, de-asta ai rămas că bird-o-fobie:)) Nu ştiu cât de penibil o să sune chestia asta, dar mie mi-e frică de.. cucută – adică o biată buruiană, care nu-i toxică decât dacă o ”mănânăci de vie”. Uscată, nu-ţi face nimic rău. Am o frică organică de fetişoara asta, deşi n-am mai văzut una de zeci de ani şi nici n-am şanse să văd prea curând…well, fiecare cu ciudăţeniile lui…
Ornitofobie se numeste, si NU, nu am vazut filmul. Se afla pe lista cu chestii de facut musai, dar trebuie sa-l vad cu cineva, singura nu cred ca am taria psihica!
@zmonk: am sa’ti cumpar un tricou cu Betty Boop….dar un tricou misto,care sa iti placa chiar daca e cu ea.Asa cum ai patit si cu geaca aia faimoasa
….iar in ceea ce priveste fimul “Birds”,lasa….yo nici macar nu mai vreau sa vad IT atat de rau…adik nu e un musai,putem sa traim bine mersi si fara astea 2 filme!
Da,la Carmen sa mai lucrezi
Carrie nu avea privirea asa de infioratoare.
Si da. Betty Boop e infioratoare.
Curiously, a well written blog!!
Curiously, people still read it !!
Thank goodness some bloggers can write. Thanks for this blog post..